miercuri, 27 februarie 2008

Despre ţara în care trăim...

Sunt foarte scârbită. Aş vrea să spun de ce anume, să arăt cu degetul vinovaţii, dar mă tem că nu-i voi putea acuza pe toţi sau îi voi acuza şi pe nevinovaţi. Oricum, în principiu, cred că în ţara asta avem numai idioţi în puncte cheie. Şi mulţi hoţi. Şi cine nu a fost hoţ, a fost învăţat să fie. Am auzit că Imperiul Austro-Ungar îşi trimitea la noi cei mai buni funcţionari publici, oameni de neclintit din punct de vedere moral. Numai că după un an, toţi ajungeau în închisoare. Corupţia de pe aceste meleaguri le venea de hac. Îmi spunea ieri cineva de la o firmă care organizează evenimente pentru ministere că preţurile practicate cu clienţii din sectorul public sunt mult ... distorsionate. Pe româneşte: facturi umflate, bani furaţi, la mica înţelegere. Uitaţi-vă la drumurile pe care le avem, la spitale, la şcoli... Pe cine dracu ar trebui să desemnăm să ne reprezinte? Tot felul de dobitoci duc ţara asta spre nicăieri. Dau o lege şi ne prindem doar peste un an, când se văd efectele. Vezi mărirea pensiilor şi punerea de noi biruri ca s-o acopere, vezi taxa auto, vezi pe dracu să-i pieptene!

De exemplu, ce aflai de dimineaţă? Că în România nu se mai studiază teoria evoluţionistă. A fost scoasă din programă, deci şi din manuale, iar magnificul Hârdău (sau cum l-o fi chemând, din aceeaşi familie semantică) a semnat. Mai vine câte un dobitoc habotnic de la catedră sau din minister şi zice că e OK, că la ore tot se pomeneşte teoria lui Darwin, atâta doar că sub alt nume. Ce nume, boilor? Religie? Intelligent design, ca la americani? Zicea ştirea de la Pro că 74% dintre elevii din România cred că omul a fost creat de Dumnezeu, 14% că a evoluat din maimuţă, restul (o parte agnostici, o parte idioţi) nu ştiu. Procentajul ăsta e de-a dreptul îngrijorător. Ţara asta rămâne cu gândirea în Evul Mediu. Trebuie să observăm că BOR se mişcă cu talent. Ia bani de la stat, îşi pune icoanele în şcoli, îşi propagă ideologia prin şcoli, promovează discriminarea faţă de diverse minorităţi (sexuale, de altă sau fără religie), le spune punctual femeilor în ziua nunţii „să se teamă” şi „să asculte de bărbat” (şi bunului creştin purtător de...pantaloni îi zice implicit că el e şeful). În rest, ar mai face şi altele, de exemplu, ar interzice cărţi şi dreptul la opinie, ar face mega-catedrale pentru că nu e fudulă etc, etc.

Politica şi religia (mai bine zis biserica, în calitate de uzurpatoare a acesteia) au fost întotdeauna prietene bune. Cât timp popa îţi zice la slujbă cu cine să votezi sau desenează în biserică politicieni sub formă de draci (caz real, dat la TV, cunosc popa în cauză) relaţia va dura. În fapt, sunt două prietene intolerante faţă de cine nu-i cu ele, cărora le-ar plăcea să nu se audă opiniile adverse şi cărora le place să aibă puterea (şi chiar reuşesc să conducă masele de idioţi). Totuşi, din relaţia asta, n-ar putea politica să înveţe să respecte îndemnul prietenei sale de a nu fura?

Romanian Wisdom

Azi mi-am adus aminte de un site care m-a făcut să râd de multe ori în studenţie. Parcă am şi scris despre el la vremea respectivă. Site-ul Asociaţiei Române de Frecat Menta. De exemplu, azi m-am distrat cu traducerea mot-a-mot a zicalelor româneşti si cu conceptualizarea lor. De exemplu: "Prioritizare românească: Ţara arde şi baba se piaptănă". "Insight: To have your coin fall = A-ţi pica fisa". Click this out.

joi, 21 februarie 2008

Susţin SHINE la Eurovision

Sunt un fan al Eurovisionului. Ştiu majoritatea melodiilor bune câştigătoare sau nu de la Why Me încoace. Şi chiar de înainte. Anul ăsta sper să am timp să mă uit la selecţia naţională. Din câte am văzut şi ascultat, favorita mea e piesa suedezilor Biondo, SHINE. Pe locul 2 aş pune Pe-o margine de lume, Nico şi Vlad Miriţă (Vlad mi se pare excelent, Nico - nu. Şi nu ştiu dacă italiana e o alegere bună. A fost la Tornero...Mno, mai puţin important). Ce mai e interesant la SHINE - pe lângă piesă şi interpreţi - sunt discuţiile pro şi anti naţionalism. Oricum, va fi o competiţie interesantă... A, iar TVR ar face bine să-şi pună în ordine treburile la sonorizare, pentru că în semifinală au dezavantajat SHINE.

luni, 18 februarie 2008

Apel la contribuţii

Unul dintre subiectele care mă pasionează în ultima vreme în training sunt relaţiile cu clienţii [ce frază generoasă pentru cârcotaşi, nu?]. Prin urmare, pentru a fi foarte pregătită, vă rog să mă ajutaţi cu exemplele voastre [pe privat, dacă vreţi]. Mă gândesc că vor fi mai multe exemple negative decât pozitive, dar no... foarte bine. Promit să vă menţionez la acknowledgements la training, precum şi când voi scrie viitoarea carte.

Să vă dau şi eu un caz proaspăt.

Am luat de dimineaţă un taxi. O Dacie dureroasă. Şoferul foarte relaxat, dar destul de vigilent ca să evite vreo două tamponări [ambele depăşiri prin dreapta]. Pe ansamblu, OK totul. Ne-am plâns unul altuia despre câţi idioţi sunt pe şosele. Ajung la destinaţie. Cer bonul ştampilat. Omul scoate o ştampilă de lemn şi o tuşieră mov. N-am mai văzut aşa ceva din şcoala primară. Pune ştampila pe spatele bonului. S-a imprimat o jumătate de elipsă mov, cu nicio literă recognoscibilă. Mai încearcă. Linge ştampila şi o mai pune o dată. Reuşeşte să obţină un mov mai...diluat. Îmi întinde bonul şi eu îi spun că aşa n-o să mi-l deconteze nimeni. Subliniez calmă şi evidenţa: „Nu mai aveţi tuş deloc...”. Omul linge ştampila şi mai decis, o trage peste pânză, o apasă agresiv pe bon şi începe să o rotească. „Perfect zadarnic şi absolut scârbos”, mă gândesc. Renunţasem deja la ideea de a mai folosi bonul şi mă gândesc că ar fi fost mult mai bine să-l fi luat neştampilat. Dau să-i zic să mi-l dea aşa, când hârtia se rupe transversal. El ridică iritat capul şi umerii şi zice: „Daţi-l aşa. N-am altul”. Eu îl iau cu un minim de contact fizic în mână şi ies urându-i o zi bună. Cred că mi-a văzut revoltarea din faptul că nu i-am mulţumit. Mă gândeam să-mi fac dreptate sunând la companie să anunţ că unul dintre şoferi nu e dotat regulamentar. Dup-aia m-am gândit că omul ştie cam unde stau şi cam unde lucrez. Prin urmare, aş dori să-l pedepsesc spunându-vă să fiţi sceptici dacă Nova Taxi vă trimite maşina 63.

vineri, 15 februarie 2008

Cât valorează un premiu de excelenţă dat de semidocţi?

Că le fac sau nu reclamă celor de la Business Edu, trebuie să vă prezint un articol de-ale lor. Îi cunosc pentru că activez în industria de training şi ei cică premiază Excelenţa în training. Şi ia să vedeţi cum arată articolul prin care îşi anunţă iniţiativa.

Business-Edu Recunoaste premiaza excelenta

Pentru ca stim ca sunteti pasionati de munca voastra si ca de-a lungul timpului a-ti depus eforturi constante pentru a dezvolta programe de training si echipe bine pregatite care sa le livreze in prganizatii, ne-am hotarat sa organizam un eveniment care sa celebreze excelenta.

Business-Edu Awards este evenimentul prin care dorim sa atragem atentia presei asupra importantei pe care o are munca trainerilor in organizatii.

Premiile sunt organizate in 2 categorii:

1. Premii acordate in urma unui sondaj in radul managerilor de resurse umane din companii:

Trainer of the Year 2007

Company of the Year 2007

Most Creativ Trainign Programm

Best E-learning Programm

Coach of hte Year 2007.


2.Premii de pupularitate - rezultate in urma exprimarii opiniei publicului:

Cel mai bun vorbitor la TRAINING 2007

Cel mai bun vorbitor in sectiunea Marketing & Vanzari

Cel mai bun workshop

Cel mai votat trainer


Pentro orice idee, proiect, initiativa in care aveti devoie de AWARENESS suntem AICI, cu mintea treaza, energizati si plini de viata!



Excelenta am surprins-o eu cu roşu.

Un astfel de produs de comunicare mi se pare sub orice critică. Iar culmea e că aceşti oameni au pretenţia că ar recunoaşte şi premia excelenţa. Corectitudinea gramaticală mi se pare minimul de curtoazie pe care TREBUIE să o ai faţă de public. M-am întrebat întotdeauna un lucru legat de oamenii care fac greşeli de gramatică (şi, de exemplu, cei de la Business Edu sunt foarte confuzi în ceea ce priveşte numărul de i cu care ar trebui să se termine unele cuvinte): când văd un cuvânt scris altfel decât ştiu ei, deci corect, ce cred?