sâmbătă, 14 mai 2011

Eurovision 2011 live

A venit iarăşi vremea. Voi comenta live Eurovisionul. Anul ăsta am cochetat cu ideea de a participa la show, mai ales că aş fi avut zbor direct din Cluj. S-a dovedit că era mai greu cu găsitul biletelor; în plus, piesa noastră nu mi-a picat cu tronc din prima...

Drept comentarii preliminare:
- Germania e iar reprezentată de Lena. Asta s-ar putea să fie o premieră. Sau poate numai ei îi mai pasă de Eurovision din toată Germania?
- Din UK au venit Blue (deci au potenţial imens de a strânge voturi de peste tot)
- Am văzut semifinala 2 şi mi s-a părut că, prin comparaţie, românii sunt buni

###

S-a lămurit chestiunea. E pentru a 3-a oară când campionul en titre îşi apără titlul.

1. Finlanda: Acest membru al KellY Family cântă pentru salvarea planetei. Pare că nu depune niciun efort. Dacă o să aud melodia asta la Radio România Actualităţi, o să-mi amintesc de ea. Minim 10 puncte de la Suedia, Norvegia, Danemarca.

###
2. Bosnia i Herzegovina. Valoare sentimentală pentru mine. Doar că n-am prea înţeles momentul. Solistul are DOAR 49 de ani... Melodie numai bună pentru o seară într-un bar în Sarajevo.

###
3. Danemarca. Am reţinut piesa din semifinală. Foarte bună, parcă o ştiu dintotdeauna. Ceva gen The Killers. Top 5? Ba chiar nu m-aş supăra dacă ar câştiga.

###
4. Lituania. Fata asta e desprinsă dintr-un musical. Piesă perfectă pentru Eurovision 1960. Interesantă ideea de a folosi limbajul semnelor.

###
5. Ungaria. Deci Ungaria participă la Eurovision?! În finală?! Sincere felicitări. Doar că piesa e din vremea când Sandra era la modă. Şi solista e din aceeaşi generaţie. Musai că va primi 2-3 punctişoare de la România. Şi câte puncte luăm la schimb, ca între prieteni? Eu zic nula.

###
6. Irlanda. 3 minute nu-mi ajung să scriu toate ironiile...Damn! Varianta "doi fraţi puberi" pentru "Womenizer". Băieţii ăştia ar fi fraieri să nu facă un duet - la pătrat - cu Cheeky Girls sau cu fraţii Păunescu de la "Românii au talent". Mă tem că nu o să-i pot uita curând...

###
7. Suedia. Păi să-i dăm nişte puncte pentru cum arată. Cântatul nu i-a prea ieşit. Potenţial de hit în discoteci. Parcă am mai auzit piesa asta undeva...?

###
8. Estonia. 1, 2, 7, 3...Lady Gaga wannabe... Bună tot pentru discoteci. Mi s-a părut playback pe ici, pe colo.

###
9. Grecia. ...?!!!??...Cântăreţul de muzică bizantină cântă rock? Sau rap? A, ba nu, e un featuring. Varzăăăăă! Cum au ajuns ăştia aici?

###
10. Rusia. Măi să fie! Arsenie de la O-zone reprezintă Rusia!! Faza cu solistul plus 3 dansatori am mai văzut-o şi la frumuşelul din Suedia. Deci, cam răsuflat... În loc să-şi scrie numele pe spate, mai bine îşi scria numărul de intrare în concurs. Degeaba, Dima Bilan a fost vârful absolut pentru Rusia.

###
11. Franţa. Cică printre favoritele la pariuri... Ce să zic, poate într-un alt concurs. Cine ar reasculta piesa asta, în afara unui spectacol la operă? A, poate într-un concurs de patinaj artistic! Dar la radio? Cu cât o ascult mai mult, cu atât mi se pare mai potrivită ca imn naţional...

###
12. Italia. Încă o piesă din alt film. Sau musical. Frankie is alive...Pe piesă ce trece, a noastră mi se pare tot mai bună.

###
13. Elveţia. Am tresărit, pentru că mă aşteptam să-l văd pe Jason Mraz. Refren genial: na, na, na, na, na, na-na...

###
14. UK. După dezastrul de anul trecut, redemption pentru UK. Piesă pe care o vom mai auzi, că doar e Blue. Dar oare de ce au început cu ecranele alea cu pozele lor la bustul gol? Ca să ne arate că sunt chiar ei? Responsabilul cu notele înalte a dat nişte rateuri. Oricum, nimic memorabil. Piese ca astea sunt cu miile.

###
15. Moldova. Zdob şi Zdub. Spectacol potrivit pentru Eurovision. Căciulile - sau tulnicele? - de astrahan fac tot hazul, pentru că piesa e foarte slabă. Fata pe roată e cea de le "Românii au talent"??

###
16. Germania. Defending - undeserving - champion. Lena a evoluat foarte mult ca imagine. Dar piesa asta nu spune nimic. Pare o piesă oarecare de pe albumul ei. M-am plictisit de moarte.

###
17. România. A ieşit bine. Un pic fără vlagă pe prima parte. Din câte am auzit până acum - în top 5. Genul de piesă care place din ce în ce mai mult, cu fiecare ascultare. Succes!

###
18. Austria. O fată care ştie să cânte. Dar parcă ar cânta o piesă necunoscută de-ale lui Whitney Houston. Ar fi fost perfectă acum 25-30 de ani.

###
19. Azerbaijan. Are we human or are we dancers? A, nu, e o altă piesă. Bunicică, în mândra tradiţie azeră la Eurovision. Dar mă întreb: dacă ar câştiga, ar avea bani de organizare? Excelentă pentru o coloană sonoră.

###
20. Slovenia. O piesă de Christina Aguillera? De reascultat.

###
21. Islanda. Mai întâi de toate - cine i-a îmbrăcat pe ăştia? Ruşine!!! Ăştia cred că au debutat în aceeaşi emisiune cu Jackson 5. Numai buni pentru o seară retro într-un bar de pescari. Cred că o să-i voteze masiv bunicile de pretutindeni.

###
22. Spania. Atenţie! Fraţii Păunescu sunt background dancers!!! Cam stupid moment. Genul de piesă pe care ar cânta-o Marimar într-un moment de fericire.

###
23. Ucraina. Din Ucraina, o fată frumoasă, ca de obicei. Are voce şi accent pe măsură. Un moment agreabil.

###
24. Serbia. Lily Allen meets Duffy. Bine, am înţeles, anii 70 sunt la modă. Şi?

###
25. Georgia. Mi-a plăcut partea de rock. Oi fi având eu ceva împotriva rapului, dar chiar mi s-a părut că a stricat piesa. Şi, sincer, e cam aiurea să te apuci de rap în engleză cu accentul ăla. Dar mi-a plăcut prezenţa scenică.

Şi gata. Mi s-a părut o ediţie slabă. Sau cel puţin unele piese nu s-au potrivit momentului, fără a fi proaste (vezi Franţa şi Italia).

Mi-e greu să dau pronosticuri. Voi scrie doar ce mi-a plăcut cât de cât, în ordinea numerelor de pe tricou. Finlanda, DANEMARCA, Suedia, Estonia, ROMANIA, Austria, Azerbaijan, Slovenia, Ucraina.

Să vedem.

###
Să vezi şi să nu crezi! Am luat puncte de la Bulgaria! E o premieră.
Mulţumiri românilor din Italia. Şi-au făcut iar datoria.
Ucraina - nada. Ruşinică.
12 puncte de la Filanda pentru Ungaria??? Solidaritate fino-ugrică sau ce?
Săru-mâna, Danemarca. 4 puncte sunt mai bune decât nimic.
Azerbaijan ne-a dat 6 puncte! Ca să vezi!
Turcia - 6 puncte. Dar datorii istorice:)
Oricum, constat că emiganţii moldovenii sunt mai disciplinaţi decât românii.
Serbia - nada de nada? Urât.
Ungaria - egy pont. Köszönöm...
Israel - 6 puncte. Cât să nu schimbăm prefixul. Vom fi pe 19 sau 20. Ce dezamăgire!
Staţi! Am uitat de punctele Moldovei... Şi 10 puncte de la Belgia!!! Loc final pentru România...17.

Câştigă Azerbaijan! Nu-i rău.

joi, 7 aprilie 2011

Analiză şoc

Cum ar fi să afli că oamenii vor să citească despre înmormântarea ta? Un pic şocant? Ba bine că nu!

S-o iau de departe. Am intrat azi pe Analytics, să verific traficul pe blog. Constat cu bucurie că am avut o creştere spectaculoasă în ultima lună, 140%. Evident, vreau să văd care a fost ziua cea mai bună. Cică 28 martie. 77 de vizite. "Am scris ceva atunci? Am share-uit link-ul pe Facebook"? Ei bine, nu. Concluzionez că pur şi simplu a fost o zi în care m-a bârfit multă lume. Apoi dau să văd de unde mi-au venit vizitatorii (de obicei, marea majoritate sunt din Cluj şi Bucureşti, restul de ici, de colo). Stupoare - 246 de oameni din Braşov! Iată o noutate inexplicabilă (că doar nu m-o fi bârfit Cipri cu toţi prietenii lui şi cu tot partidul, hehe!). Dup-aia mă uit la sursele de trafic. Nu, principalul referent nu este Facebook, ci Google - 400 de rezultate. Deci să vedem cum au ajuns la mine, după ce m-au căutat. Ca de obicei, pe primele locuri, "Lavinia Florea" şi "Florea Lavinia". Dar apoi, ţin-te bine! Mi-au găsit blogul căutând după "înmormântare lavinia florea", "omagiu lavinia florea", "accident lavinia florea", "lavinia florea a fost adusa acasa", "stiri protv lavinia florea", "stiri cu lavinia florea", "stirea ku lavinia florea", "lavi florea ne iubeste pe toti", "lavinia florea zarnesti". Deci clar că era nepotrivit să exclam "Să mor io!"...

Am căutat ulterior şi am constatat că o fată de 18 ani pe nume Lavinia Florea a murit într-un accident de maşină. Sau l-a provocat - n-am înţeles prea bine, că titlul nu bătea cu textul. În plus, pe prima pagină Google sunt şi link-uri la filmuleţe pe YouTube. Recunosc, fata asta nu era una dintre tizele de care eram conştientă (cea mai cunoscută e doamna doctor din Galaţi), dar să aflu că a murit mă întristează. Şi m-a speriat rău de tot...

miercuri, 6 aprilie 2011

Diverse

Hotărât lucru: dacă n-o pui pe hârtie cum îţi vine, cogniţia zboară. Prin urmare, dintre toate lucrurile deştepte care mi-au trecut prin cap de când n-am mai scris, nu mi le amintesc decât pe cele mai recente. Amestecate.

De exemplu, m-am gândit ce cauză mi-aş începe pe Facebook. Ar fi despre salvarea limbii române şi aş da câte o mică lecţie de ortografie şi ...gramatică normativă. Acum că am scris-o, parcă nu e o idee originală. Doar că timpul a trecut, iar lumea l-a uitat pe Pruteanu...

Am primit azi pe Facebook cel mai ciudat mesaj. Un tip necunoscut îmi spune că a văzut că sunt prietenă cu dl. si dna. X (de fapt, am fost colegă de liceu cu dl. X şi n-am mai vorbit de 9 ani jumate), care îi datorează 18.000 RON din nişte lucrări neexecutate, şi mă roagă să intervin cu cuvântul meu de prietenă ca să-i conving să plătească... Oare să-i zic să încerce la Judecătorie? Sau să mă ofer să plătesc o parte din datorie? Sau să îi propun un factoring, căci, cu cuvântul meu de prietenă, probabil că am şanse mai mari de colectare decât el...?

Constat cu tristeţe că ăştia au mai bătut două cuie în coşciugul Ocnei Mureşului. Ultimul salariu compensatoriu de la UPSOM a fost plătit, iar spitalul s-a închis. Oare ar fi mai bine să ne simţim şi să decidem scufundarea la propriu, ca să nu ne mai chinuim?

În mod ciudat, în epoca internetului şi a telecomunicaţiilor, în general, proiectul de a organiza întânirea de 10 ani se loveşte de un zid al non-comunicării. Am lansat ideea şi mă aşteptam să facă pui. Mi mi se pare că a fost avortată. Mare bai nu-i dacă nu organizăm ceva formal, dar promit să-mi vizitez unii profesori şi pe cont propriu. De prea multe ori m-am visat la bac - nepregătită - ca să nu recunosc că liceul m-a marcat. Poate celelalte clase s-or mişca mai cu talent...

Mi-am văzut cartea despte globalizare şi securitate economică în bibliografia unui curs universitar şi mi s-a făcut foarte dor de acel mediu. Astăzi chiar de m-aş întoarce...

The King's Speech a câştigat Oscarurile importante. A se nota că eu am dat like pe Facebook când nu erau mai multe de 1500!

Lui Norişor i-a cerut prietenia un preot din Bucureşti, prieten cu Preasfinţitul. Vă puteţi imagina: Norişor e la un click distanţă de Preasfinţitul!!! Dar încă nu şi-a clarificat viziunea despre lume, deci nu ştie, biata, ce să facă...

luni, 7 martie 2011

Schi în Zillertal

Am fost, m-am întors şi am rămas cu gândul acolo. La schi. Am stat în Zell am Ziller - cumva la mijloc între 5 domenii de schi pe care le-am frecventat. Peisajele sunt incredibile, pârtiile - în general, bune (doar "în general", pentru că uneori se fac dâlme, iar când e urât afară poţi să te rupi în bucăţi fără prea mare efort). Sunt un pic accidentată la un umăr şi la un genunchi, dar măcar n-o să uit vacanţa asta prea repede.

Din punct de vedere tehnic nu cred că am evoluat prea mult, dar am punctat la capitolul viteză. În sfârşit atac pârtiile roşii cu curaj şi uneori cu aşa viteză încât nu pot să nu mă gândesc "acuma dacă pic, mor".

Partea cea mai tare e că am putut să văd cum stau şi din punct de vedere statistic cu performanţa sportivă. Îţi notezi numărul de schi pass, intri pe www.schiline.cc şi vezi cât ai urcat, cât ai coborât, cum te situezi comparativ cu alţi schiori. Pe unii poţi să ţi-i adaugi ca prieteni, pe sistemul cerutului prieteniei. Ceea ce regret acum e că n-am intrat pe pârtiile de slalom, pentru că acum aş fi avut filme cu mine atacând porţile. Singurul dezavantaj al sistemului e că nu ţi se cuantifică urcările cu teleschiul, deci performanţa totală este subapreciată. Iată cifrele mele.

În ciuda a ceea ce am crezut la prima vedere, în ziua când am făcut cei mai mulţi kilometri, 83% dintre schiori au fost mai buni decât mine. În ultima zi, însă, proporţia s-a redus la doar 31%.

Şi acum poze cu peisajele.















marți, 22 februarie 2011

Handbalul după Anja

Am văzut meciul Oltchimului cu Itxaco şi am vrut să scriu imediat după. În paranteză fie spus, întotdeauna am vrut să fiu comentator sportiv şi, după pensionarea lui Ţopescu, mi se pare că e mare nevoie de mine... Doar că am lăsat timpul să treacă şi am mai văzut un meci, cel cu Krim.

Şi acum comentariile. Simplu spus, Anja Andersen este un antrenor excepţional. Oltchimul a pierdut în Spania, dar mi s-a părut că strategia, dincolo de joc, a fost grozavă. Anja Andersen este un monument de creativitate şi un motivator incredibil. Anja Andersen mi-a schimbat schema mentală în care încadram modul în care joacă echipele româneşti.

Hai să vedem. Oltchimul înainte de Anja:
- 30% din aruncările la poartă vin de la pivoţi, iar Stanca şi Manea sunt trântite de 30 de ori în acest scop. După 10 ani de jucat în acelaşi film, Stanca acuză dureri şi se retrage de la naţională.
- Neagu trage de 14 ori la poartă şi marchează 6-8 goluri. De asemenea, încasează 10 lovituri. Probabil că în 3 ani o aşteaptă o primă operaţie importantă.
- Talida este portarul principal, iar Tereza intră pe teren la un 7m. Dacă-l apără, intră şi la următorul. Dacă e foarte norocoasă, apără vreo 7 minute pe final - dacă ne permite şi scorul.
- Când atacăm în inferioritate de 2 oameni, cerem time out, de frică să nu pierdem mingea prosteşte.
- Elisei stă fix în colţul terenului şi e angajată de 3 ori decisiv.
- Luca şi Beşe fac doar faza de apărare.
- Nechita nu-şi părăseşte nici ea colţul.
- Ozel şi Vizitiu trag la poartă ori prea mult, ori prea rar şi anume când le cedează Cristina câte o minge. Pidpalova stă în tribune.
- Când cineva ratează un 7m încercând o boltă, antrenorul îl dojeneşte non-verbal, clătinând din cap şi strângând din buze, apoi verbal, întărind printr-o ridicare exasperată de braţe.
- Şi cu strategia asta, câştigăm 90% din meciuri.

Oltchimul după Anja:
- Nu are nevoie să se bazeze pe pivoţi. Pivoţii pot avea viaţă mai lungă.
- Neagu îşi pune în valoare calităţile de pasator şi, accidentată fiind, aruncă de maxim 3 ori la poartă, ca să nu forţeze. Sau chiar stă pe bancă şi contribuie doar la moral.
- Portarii sunt alternaţi şi apără mai mult cine e într-o mai bună formă de moment. Astfel, dacă ai un portar secund foarte bun, nu-l frustrezi ţinându-l mereu în umbra titularului.
- În inferioritate de 2 oameni atacăm cu curaj şi ne apărăm bine. Time out-ul îl cerem în momente mai relevante. Antrenorul nu face ca trenul certându-l pe cel eliminat.
- Elisei a renăscut şi şutează des de pe inter,ca în anul de graţie 2005.
- Luca şi Beşe îşi amintesc că ştiu să tragă la poartă. Totuşi, Beşe nu este pivot, deci asta e o inovaţie care n-a dat încă roade.
- Nechita are tupeu cât carul şi dă gol şi de pe inter.
- Ozel trage eficient la poartă, iar Vizitiu nu este lăsată să irosească 5 şuturi doar pentru a-şi satisface dorinţa de a marca. Pidpalova poate trage echipa după ea (a evoluat mult în ultimii 2 ani).
- Aruncătorul de la 7m înţelege că uneori portarul îi mai ghiceşte intenţia şi că ratarea face parte din joc. Anja nu face ca trenul. Echipa zâmbeşte şi se încurajează şi după o ratare.
- În concluzie, oricine poate juca de pe mai multe posturi şi toată lumea joacă de plăcere. Această poftă de joc şi dezvoltare multilaterală am mai văzut-o la o singură echipă - cea mai bună din lume: naţionala Norvegiei.

De ce n-am câştigat cu Itxaco? Aş spune că a fost vina porţii - nicio minge apărată după minutul 45. Plus vreo 3 pase ratate. Se mai întâmplă.

Ce mai trebuie să facem? Unele jucătoare pur şi simplu trebuie să se perfecţioneze - cum ar fi Iulia Puşcaşu Curea. Ar trebui să încercăm strategia asta de shuffle cât mai des, nu doar în Ligă. Dacă nu vom avea accidentări, vom câştiga Liga Campionilor cel târziu în 2012.

Cât despre abilităţile de motivator ale Anjei - câte o încurajare după fiecare reuşită. E ca şi când eşti gimnast şi după fiecare element Nadia te strânge în braţe şi-ţi zice că e mândră de tine. Asta te face să-ţi zici "I love this game"...