Pe la vreo 9 anisori am mers la mare cu familia unei colege. Nu-mi mai amintesc mare lucru, doar un moment care m-a marcat. Eram intr-o seara la Forum, la Costinesti (cred ca era trecut de ora de culcare, deci era mare lucru ca mi s-a dat voie sa fiu acolo), cand se difuzeaza 'Sacrifice', a lui Elton John. Stiu ca i-am spus mamei colegei:
- Ce-mi place melodia asta! [Nu intelegeam mare lucru; pe atunci ma bazam pentru traduceri pe frate-meu si asteptam cu nerabdare clasa a VI-a, ca sa invat si eu engleza]
Iar ea mi-a spus [intr-o doara, dar cu o atitudine atotstiutoare]:
- N-o sa-ti mai placa cand vei creste si vei afla ca Elton John e homosexual.
OK, dincolo de faptul ca tocmai ma informase ca Elton John e homosexual, eu abia aflasem adevarul despre Mos Craciun, deci habar n-aveam ce insemna ca e homosexual. Dar, desi nu stiam ce inseamna, am indraznit sa dau un raspuns logic:
- Oricum ar fi, nu cred ca n-o sa-mi mai placa melodia.
- Las' ca vezi tu.
Si m-am tinut de intuitia mea. Oricum, tare ma mir ca n-am devenit homofoba - ca reactii din astea am mai intalnit (vezi orasul provincial in care am crescut, cu oameni bisericosi, cu parari anti-casatoria gay, anti-adoptia gay etc.). Datorita lui Elton John - si altor artisti - am invatat o tona de engleza, pentru ca intotdeauna mi-am dorit sa inteleg tot ce au vrut sa transmita. Iar povestea vietii lui a fost o sursa de invataminte: va puteti inchipui cum i-a fost cand a fost tanar si, incercand sa para "normal", s-a casatorit cu o femeie? Stiti ca a incercat sa se sinucida, dar sotia l-a gasit la timp (atunci a scris 'Someone Saved My Life Tonight')? Va dati seama cat curaj i-a trebuit doar sa fie el insusi? Cate ziduri a spart? Si cum a contribuit la schimbarea mentalitatilor? Acum e casatorit cu un barbat si are doi copii. Mie mi se pare senzational. Aaa, si muzica! I-am ramas fana de mica (de obicei, ma declar fana cuiva daca ii stiu 15 melodii - presupunand ca artistul are 15 melodii cunoscute in total...). Discutam cu o prietena despre artistii care imbatranesc si pe care dorim sa-i vedem, si uneori este senzational sa dai cautare pe Google si sa observi ca vor concerta la doar 30 de kilometri de tine! Prin urmare, desi am calatorit 50% din timp, pentru serviciu, la Venlo, s-a facut ca si in concediu tot acolo am mers, pentru ca l-am prins pe Elton John la Monchengladbach, in Germania.
Si, cu un pic ajutor de la prieteni (iti cam trebuie masina pe acolo), am ajuns si la locul faptei. Mi-am luat bilete in fata, ca sa stiu o treaba. Concertul a fost extraordinar. Daca n-as fi avut probleme de spatiu si de baterie, as fi inregistrat totul. Pot sa spun ca niciun artist nu m-a miscat atat de mult intr-un concert pana acum. Am fost la fel de fericita ca la Bon Jovi. La fiecare inceput de pies filmam, ca sa ma asigur ca nu pierd 'Your Song', 'I Guess That's Why They Call It The Blues' (piesa necunoscuta pe nedrept, cam ca 'Someday I'll Be Saturday Night' a lui Bon Jovi, cand m-am trezit cantand singura), 'Sacrifice', 'The One', 'Sorry Seems To Be The Hardest Word', 'Don't Let The Sun Go Down On Me' (piesa pe care apunea soarele si mie mi s-a umplut memoria telefonului), 'Candle In The Wind', 'Can You Feel The Love Tonight', 'Tiny Dancer', 'Rocket Man', 'Made In England', 'I'm Still Standing'... Concertul a aniversat 40 de ani de la lansarea albumului 'Good Bye, Yellow Brick Road' si au fost cateva melodii necunoscute, dar in cele 2h30 min in care Sir a cantat fara incetare, mi-am auzit majoritatea pieselor preferate. Culmea e ca n-a cantat 'Sacrifice', dar acesta nu va fi ultimul concert de-ale lui la care voi merge. El are 67 de ani si canta mai bine decat in tinerete, iar eu il apreciez si mai mult acum. Ne-a lasat dansand pe 'Crocodile Rock'.
Mai jos, cele mai reusite inregistrari pe care am reusit sa le fac. Bucurati-va!
Si pentru ca mi s-a deschis un apetit extraordinar pentru concerte, sper sa ajung in noiembrie in Belgia, sa-l vad pe Charles Aznavour, care are 90 de ani si care este clar pe lista mea de "Uite, asa vreau sa imbatranesc"...
