sâmbătă, 31 august 2013

Vacanta in Belgia

...au trecut deja de vreo 3 saptamani. Intre timp, tara arde - nu a lor, ci a noastra. Totusi, pe scurt, despre Belgia, ca asa am promis.

Hai s-o facem ca la scoala: Belgia. Belgia este o tara scumpa. Repere: 2 stiuleti de porumb in supermarket costa 2,5 EUR, 10 pulpite de pui costa 12 EUR. In Belgia se traieste bine si aproape ca ai impresia ca nu exista oameni saraci - salariul minim este 1502 EUR. Ca sa incheiem subiectul preturilor si nivelului de trai, cred ca observatiile pe care le-am facut mi se trag de la faptul ca traiesc in Romania: asta inseamna ca sunt putine tarile in care pot merge ca turist si sa zic "Frate, am bani! Ce ieftine sunt toate!" (Chiar, care or fi acele tari? Moldova, Ucraina, Maroc, ceva cu Stan la coada?). In rest, in Belgia viata e linistita, poate chiar plictisitoare. Nu stiu cum poate cineva sa traiasca in atata pace! Pistele pentru biciclete se gasesc peste tot, casele arata din acelasi film ("tencuite" cu o piatra care reda modelul zidului de caramida), ciocolata si Berea (B mare e de la autocorrect, dar il las asa, ca se potriveste in context) sunt bune si cam atat. Dar ce mai vrei?

Luate individual, locurile in care am fost pot fi descrise cam asa:
- Bruxelles: un oras frumos, plin de viata, cosmopolit - pe lista de "mi-ar placea sa traiesc acolo". Belgienii sunt oameni intregi la cap si te lasa sa le calci iarba din parcuri. Si nu se uita chioras la tine daca stai jos in Grande Place cu o bere in mana. De vazut Atomium, institutiile europene, parcurile. In Bruxelles vei gasi cersetori. Am primit asigurari ca sunt toti romani.

Bruxelles, Belgia

Bruxelles, Belgia

Atomium Bruxelles Belgia

Brussels, Belgium


- zona Baal-Tremelo: pare plina de pensionari bogati. La ei faceau referire Pet Shop Boys cand ne ziceau sa mergem in Vest, ca acolo-i viata linistita.

- Leuven: oras universitar simpatic. Aici am vazut in centru toalete de bar mult mai naspa decat in Hasdeu.
 

- Marea Nordului si statiunile de pe malul ei: locuri bune de shopping, dar nu pentru plaja. In august e ca la Mamaia in noiembrie.
Litoralul belgian

Litoralul belgian

- Anvers (Antwerpen): orasul lui Rubens are un centru dragut si o istorie portuara impresionanta. Nu m-a miscat. N-as zabovi prea mult aici.
Anvers (Antwerpen)

- Gent: cred ca e un oras subestimat. Am inteles de la belgieni ca parerea lor e ca doar saracii locuiesc in Gent. As vrea sa avem si noi asa saraci. Orasul e superb, iar zona de vizitat e mai mare decat ati crede. Imi pare rau ca n-am facut un tur cu barca (am ajuns cam tarziu, ca de pe la vreo 6 pun armele-n cui).
Gent, Belgia

Gent, Belgia

Gent, Belgia

- Maasmechelen: e un fel de Parndorf la confluenta a 3 tari (Belgia-Germania-Olanda), dar mai bun. Pentru prima data am cheltuit mai mult de 10 euro intr-un astfel de loc, pentru ca, intr-adevar, reducerile sunt reduceri.

- Bruges: cel mai frumos loc din Belgia, fara indoiala! E de basm, exact cum se zice in filmul "In Bruges"... Vreau sa revin. Daca ajungeti pe acolo, neaparat sa dati o tura si cu barca (7,5 euro).
Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Bruges, Belgia

Ca nota de subsol, dupa concertul de la Bruxelles, imi place mai mult ca inainte de Robbie Williams. A sarit de la un 6 la un 8 pentru mine. Inca ii prefer pe cei de la Take That, iar, dat fiind faptul ca par a fi revenit la sentimente mai bune, poate voi avea ocazia sa-i vad impreuna in concert.

Daca vreti sa aflati mai multe despre viata in Belgia, vizitati blogul Mironei :).

duminică, 18 august 2013

De duminică

Confesiune: am traversat o perioadă prea pronunţată de relaxare (unii ar putea să-i spună lene), de unde absenţa de pe blog. Promit să nu mai fac. Am o vacanţă în Belgia de povestit, dar, înainte de asta, să vă zic povestea acestei dimineţi de duminică.

Mă pregătesc pentru un examen şi, pentru a ieşi din starea pronunţată de relaxare, am decis să învăţ în parc - un compromis viabil, mi-am zis. Cel mai apropiat de mine e Parcul Rozelor, aşa că, odată ajunsă la destinaţie, am început să caut cel mai potrivit loc.

Mă aşez pe băncile de la intrarea de lângă Winners. Prea aproape - se aud schimburile de mingi de la antrenamentele de tenis. Nu vreau să suport un alt fel de picătură chinezească - mi-ar lua prea mult timp s-o integrez în fundalul sonor de ignorat. Merg mai departe şi găsesc o bancă la umbră. Nu se aud mingi - perfect. Încep să mă instalez, când îmi dau seama că sunt în spatele bucătăriei de la Winners şi că n-aş suporta să învăţ pe fundal de prăjeli (dacă aş fi vrut asta, aş fi stat acasă, să savurez mirosul generat de vecinii care îşi aerisesc bucătăria prin scara blocului). Bun, mai departe. Deja aud cam tare sunetul cascadei de la ceva staţie de epurare de pe Someş - prea puternic, plec mai departe şi rămân fără opţiuni: am ajuns la ultima bancă. Mă aşez şi-mi scot materialul de studiu. Aleg să ignor strigătele copiilor care se joacă în apa de la mini-fântâna arteziană şi ale celor care învaţă să se dea pe role. Încep să citesc şi, pe când intru în ritm, surpriză! Aud un sunet familiar - cineva bate o minge de baschet şi ştiu ce urmează - va arunca la coş, o va bate în continuare, deci mă va enerva la intervale de 15 secunde. Verific cine e sursa - tătic la 45 de ani, singur cu mingea. Observ ulterior că nevasta-sa plimbă un plod cu căruciorul în jurul terenului. El e prea gras să arunce mingea prea des, prin urmare decid că voi suporta acel sunel de fundal o dată pe minut. Deci sunt instalată oficial şi mă pun pe învăţat. Două ore mai târziu, umbra s-a dus complet şi trebuie să-mi caut alt loc. Fac traseul invers şi constat că ultima bancă liberă la umbră e în cealaltă parte a parcului, exact pe unde am intrat. Stau jos şi continuu să citesc. Totul merge bine, când, dintr-o dată, mă simt transportată la Mecca. Doar că nu e arabă ce aud, ci românească neaoşă: practic, în apropiere, se transmite la boxe sluba de duminică. Dintre toate gândurile care mi-au trecut prin mintea-mi păcătoasă, vă lansez doar câteva întrebări:
1. Oare preoţii şi cantorii îşi dau seama ce afoni fără pereche sunt? În calitate de connaisseur al show-urilor de talente gen American Idol, The Voice, X Factor etc., credeţi-mă că nu aşa se cântă o bucată muzicală (gen "Doamne, miluieşteeeee-neeeeee"). Să văd eu prima faţă bisericească care (da, am văzut cacofonia, dar o las acolo) trece de o audiţie de acel gen şi eu promit să-i cumpăr albumul cu Liturghia!
2. Vă închipuiţi cum e să vă cumpăraţi un apartament în zona Plopilor şi să nu te auzi om cu persoană în propria-ţi casă duminică dimineaţă, din cauza unor feţe bisericeşti zeloase? Jur că, dacă ar fi cazul meu, aş face plângere la Poliţia Comunitară, Primărie, Mitropolie, Consiliul Anti-Discriminare etc. Dar în primul rând la Poliţie, pentru că, dacă asta nu e deranjarea liniştii publice, atunci nu ştiu ce e. Sau te pomeneşti că şi-au scos autorizaţie pentru asta? În acest caz, invoc libertatea de conştiinţă.
3. Ce aţi prefera: un vecin care transmite slujba la boxe în tot cartierul timp de 2 ore sau un vecin care bagă manele în aceleaşi condiţii?