duminică, 30 mai 2010

Porno TIFF

Că TIFF-ul are plăceri cam perverse – ştiam . Un exemplu clasic e hiper-mediatizarea acum câţiva ani a unui film ca „9 Songs” care e tot numai sex explicit şi care a făcut sală plină la Republica. Eu nu l-am văzut, dar nimeni nu mi-a putut povesti acţiunea... În rest, câteva filme cu sex gay explicit pe ici pe colo. „Datorită” acestei felii de meniu, TIFF-ul e un loc în care, în fiecare an, onaniştii/voyeuriştii şi/sau impotenţii care se ascund în camera sau biroul lor (uneori, dacă biroul e în Parlament, intimitatea e distrusă) să se uite la filme porno pot să iasă la lumină, să vizioneze în public şi să se pretindă esteţi, cinefili cultivaţi etc. Dar asta o ştiam. Ce nu ştiam, însă, e până unde merge abjecţia. Dar am aflat! O să încerc să nu o perpetuez dând prea multe detalii; dar tot trebuie să vă ajut să vă faceţi o părere proprie. Deci, povestea.

Am mers la Victoria pentru filmul „Nothing Personal” din Competiţie. În sală, 3 membri ai juriului. Bun venit de la Chirilov, care ne spune că filmul a luat premii. Şi că vom vedea bonus şi un scurt metraj din secţiunea „Umbre”, înainte de filmul pentru care am venit. Apoi, un tip din echipa TIFF prezintă scurt metrajul. „Vigilencia”, din Spania. „Un film fără dialoguri; avem doar regizorul şi camera sa”. „No, deci să vedem şi sper să nu mi se facă frică”, îmi zic. Şi începe. Voi rezuma, pentru binele tuturor. Avem două camere: una în care sunt 3 bărbaţi în costum, care poarta fiecare pe tot capul o mască de plastic cu câte o gaură de cheie în loc de ochi şi gură; şi cealaltă, în care avem o scenă de sex anal pe freeze între un manechin/statuie reprezentând un bătrân gol ce stă în picioare şi o femeie cu mască pe o masă. Apare şi regizorul - un bătrân decrepit machiat şi holbat -, care filmează câte un minut, din toate unghiurile posibile scena din camera cu femeia, şi pe freeze şi în acţiune, apoi merge în cealaltă cameră, şi foloseşte obiectivul camerei pentru a filma şi realiza o scenă de masturbare şi una de sex oral cu unul dintre bărbaţii cu mască. Şi să vă gândiţi că toate scenele durau câte un minut din fiecare unghi posibil.

Deci asta e creaţia artistică care m-a făcut să reacţionez cu voce tare. După primele 2 minute am zis „Na, deci toţi oligofrenii pot să filmeze ceva şi să ajungă la TIFF”. Apoi diverse altele, aplicând, totuşi, cea mai strictă cenzură de care am fost în stare... „Ce porcărie incredibilă!”, „Poate lui Chirilov îi place asta?! Ce simţ artistic desăvârşit!”, „Păi acum înţeleg de ce l-au dat înainte de filmul din competiţie. Cine ar mai fi stat la chestia asta?”. De fapt asta era întrebarea esenţială. Oamenii acceptă tot ce li se dă, orice s-ar da? Doar pentru că e într-un festival de film? Pentru că încercăm să găsim un sens artistic, că doar nişte specialişti au selectat atent creaţiiie artistice? Şi dacă nu înţelegem, noi suntem ăia proşti? Pentru că împăratul nu poate fi gol? Sau pentru că supuşii sunt prea timizi să-i spună? N-am suportat insulta până la final, aşa că mi-am verificat mailul pe mobil. Şi mă gândeam dacă nu ar trebui să iau o poziţie publică la sfârşit. Să mă ridic şi să le spun că suntem batjocoriţi pe faţă şi pe toate părţile. Şi apoi m-am gândit că majoritatea oamenilor din sală ar fi de acord cu mine... şi dup-aia? Nu puteam să le zic să protestăm împreună, să plecăm sau să facă orice altceva. Dacă nu aveam ce acţiune să propun, nu m-am mai ridicat. Am mai observat însă că foarte mulţi indivizi erau trecuţi pe generic. Şi am zis pentru cei din jur că doar îţi trebuie o armată de oameni să faci capodopera cultă a mâncătorilor de porno pe pâine...

La final, era o linişte ruşinoasă (şi/sau ruşinată?), imperturbabilă. Iar eu am zis „Bravo, bravo!” pentru toată sala, într-un mod pe care l-am intenţionat cât se poate de ironic. Şi, surpriză! Vreo doi inidivizi au început să aplaude. Nu mai mult de 3 secunde. Nu ştiu dacă pe mine sau filmul. În a doua variantă, îmi permit să cred că ei erau pornofilii sub acoperire de care vorbeam.

În rest, filmul din competiţie a fost nici prea prea, nici foarte foarte.

PS: Eu rămân un fan al acestui festival. Încă. Dacă n-aş fi prea revoltată, poate aş avea răbdare să laud lirismul şi dimensiunea de thriller cu accente ilare din „Cum mi-am petrecut sfârşitul verii” (Rusia, categoria Supernova)... Poate altă dată.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Un tip merge la o agentie de turism si cere oferte pt concediu.I se ofera mai multe variante, in fata carora cugeta zeci de minute in sir, neputand a se hotari din cauza imoralitatii, a violentelor, in sfarsit, a pericolelor din locurile propuse...Dupa 4 ore de gandire in fata hartii lumii, agentul il intreaba:,,V-ati hotarat, domnule?"
Clientul: ,,Alta planeta aveti?"
INTREB SI EU, SATULA...E VREO ALTA PLANETA, UNDE M-AS PUTEA MUTA?"