Cum reuşesc mămicile?

Nu ştiu altele cum sunt, dar eu simt că nu-mi ajunge timpul pentru nimic. După ce la serviciu mă asigur că toate sunt comme if faut, acasă e locul în care îmi permit să intru în modul "se poate şi aşa". Poate pentru că sunt frântă. Poate pentru că trebuie să compensez cumva. Prin urmare, nu reuşesc niciodată să fac tot ce îmi propun. De obicei, fac alegeri - gătit sau citit, ordine sau seriale, cumpărături sau dezvoltare de abilităţi tehnice, ieşit în oraş sau somn, manichiură sau şmotru, sport sau vizite, dar niciodată n-am reuşit să le fac într-un weekend pe toate. Prin urmare, simt că nu mai am timp de nimic. Cu recent regăsita disciplină, îmi impun să scriu zilnic. Asta va fi în loc de Tatăl Nostru, dar ştiu de pe acum că voi rămâne cu frustrările unei liste de task-uri bifate în proporţie de 30%.

Oare sunt singură în situaţia asta? Dacă da, atunci am eu o problemă. Dar am, totuşi, impresia că li se întâmplă şi altora.

Apoi m-am gândit şi mai departe. Dacă în momentul actual, când îmi permit să nu fac lucruri, sunt atât de ocupată, cum va fi dacă va apărea vreun kinder prin peisaj? Voi ignora lista curentă de sarcini, o voi rescrie sau doar o voi lungi? Nu de alta, dar ultima variantă îmi pare imposibilă. Şi totuşi, mă uit în jur şi văd colege cu copii, care reuşesc să lucreze cât mine în timpul săptămânii - e drept că nu le prea ştiu lista de task-uri de weekend. Oare ele au un sistem de suport foarte bine pus la punct? Că eu, la o adică, e clar că aş avea nevoie de bonă, menajeră şi bucătăreasă. Mă gândesc şi la generaţia mamelor noastre, care, de bine, de rău, au avut parte de ajutorul bunicilor - şi, prin comparaţie, au avut mai puţine distracţii (nu erau obişnuite nici cu cumpărăturile, nici cu serialele, nici cu socializarea intensă) - dar care, prin comparaţie, reuşeau să facă un număr remarcabil de lucruri. Mi se pare mie sau chiar s-a scurtat ziua faţă de când eram copii?

Dintr-o dată, viitorul chiar nu-mi sună bine. Dacă vreo super mămică, care e, în acelaşi timp, super carieristă, citeşte, este rugată să ne împărtăşească secretul vieţii. Mulţumim anticipat!