duminică, 6 martie 2022

Prin Harghita

Ca o modalitate de a-mi păstra optimismul în vremuri de război, am zis să fac lucruri pe care le-aș fi făcut în mod normal. De exemplu, să vă spun despre călătorii și despre locurile faine pe care le-am descoperit.

De data asta, despre Harghita, unde am petrecut un weekend prelungit în primul weekend din februarie.

Drumul până acolo e 250 de km, cam 4 ore de condus. Odată ce ajungi prin Harghita, ești pe unele dintre cele mai agreabile drumuri din România. Scriam o postare similară în urmă cu câțtiva ani... Apropo, cred că cel mai frumos drum din România este cel de la Pasul Bucin până la Praid.

Cazarea a fost la Pensiunea Amade, în Siculeni. Tot ce aștepți de la o pensiune. Plus un restaurant la care se mânâncă foarte bine. Bonus: un bar de sisha și o pistă de bowling.

Motivul pentru care am dorit să mergem în Harghita a fost să repetăm experiența extraordinară de a ne da cu sania trasă de câini. Făcusem asta cu o lună în urmă, în Norvegia (vezi postarea asta). Există două oferte de dogsledding în Harghita: Siberian Angel și Husky Tour Harghita. Am constatat cu plăcută suprindere că cele două familii și-au unit forțele (același preț, traseu, mesaj de prezentare) și au preluat turiștii împreună. Se poate face un traseu scurt (15 min, 2 km, 20-40 eur/pers în funcție de vârstă și greutate), traseu mediu (90 min, 8-10 km, 100-130 eur/pers, în funcție de numărul de kilograme), traseu lung (20-25 km, durează o zi întreagă și costă 300 eur/pers).

Experiența a fost minunată. Câinii ambelor tabere sunt mai frumoși decât cei din Norvegia. Husky siberieni (cei din Norvegia erau din specia de Alaska). Pun aici niște poze și un filmuleț și recomand oricui experiența (noi am făcut traseul mediu și am prins o vreme excelentă). Puteți face asta, de regulă, din noiembrie până în aprilie.





Și filmulețul 😊

*

Ce altceva să faci în Harghita?

- Să mergi la schi, la una dintre pârtiile din județ, care au avut înțelepciunea să se unească și să vândă schi pass valabil peste tot. Noi am fost la Harghita-Băi și ne-a plăcut domeniul schiabil. Și locurile de mâncare.

- Să vizitați Miercurea Ciuc. Mănăstirea franciscană din Șumuleu Ciuc (practic, un cartier al Miercurii Ciuc) e un loc de pelerinaj pentru romano-catolicii din Europa, mai ales de Rusalii.

- Să mergeți la Escape Room-ul din Miercurea Ciuc, Time Trap. Noi n-am reușit să ieșim la timp, dar ne-am simțit foarte bine. Și să vă zic o coincidență amuzantă. În timp ce ne făcea instructajul, băiatul de la escape ne spunea că va trebui să găsim un cod de 4 cifre la final. "Dacă vă simțiți norocoși, puteți să încercați cu anul nașterii sau cu PIN-ul de la card". Numa' bine, că era, într-adevăr, PIN-ul de la cardul lui Sebi 😲 și diferea cu o singură cifră față de PIN-ul meu 😅.

- Să mergeți la Salina Praid (bine, nu e așa de spectaculoasă ca Salina Turda) sau la un hotel-spa mișto în Praid.

- Când am timp, intenționez să mă întorc și hotelul Fortuna Eco Boutique Hotel, în care ne-am simțit foarte bine când am fost (cu ani în urmă) la Băile Tușnad și la Lacul Sfânta Ana.

- Să mergeți și prin Mureș. De exemplu, la un hotel-spa din Sovata.

Sunt sigură că județul ascunde multe alte locuri frumoase. Sper să ajung încă de multe ori aici. Aflați mai multe despre site-ul care promovează turismul în județ: Visit Harghita App



Război în Ucraina

În timpul Olimpiadei de Iarnă de la Beijing, existau semnale în presa internațională că Putin va ataca regiunile Lugansk și Donetsk din Ucraina. După ultima zi de Olimpiadă putea să vină întâia zi de război. Puțini sunt cei care și-au închipuit că Rusia va ataca întreaga Ucraină.

Războiul m-a prins la soare, la shopping și la plimbare în Spania. Scenariul suprarealist s-a materializat. Război cu bombe, tancuri, avioane, mitraliere, morți și răniți. În Europa. ÎN SECOLUL 21!! Din cauza unui scelerat, care face propagandă de secol 20. Cică națiunea ucraineană nu există, guvernul Ucrainei nu e legitim și e format, oricum, din naziști, urainenii sunt ruși și trebuie salvați printr-o "operațiune militară specială". Un scelerat care nu a fost în stare să transforme Rusia într-o mare putere, într-o țară de invidiat, datorită nivelului de trai; în schimb, își reduce la tăcere contestatarii, își trimite copiii de 19-20 la război drept carne de tun și conduce un imperiu cu picioare de lut prin invazia unei țări vecine suverane. Un tâmpit ajuns la 69 de ani și care se teme că n-a făcut destul ca să intre în istorie. Și care probabil vrea să emuleze cu Stalin pentru titlul de mare tiran, chiar de-ar fi să piară lumea... Un dictator care conduce "o benzinărie care are și arme nucleare", după cum spunea Harari.

E foarte greu să te bucuri de o masă bună sau de o plimbare în Spania când izbucnește războiul aproape de țara ta. Îți faci niște calcule legate de cât de în siguranță vei fi tu. Am ajuns la concluzia că România e sigură, pentru că este în NATO și pentru că a fost doar satelit, nu membră a URSS. Și apoi înțelegi că va apărea o criză umanitară. Că milioane de oameni vor fugi din calea tancurilor. Că războiul ăsta va afecta toată Europa. Că va crește spirala inflaționistă și că trebuie să suferim cu toții până când Europa va reuși să se decontecteze complet de la gazul rusesc.

Este o perioadă suprarealistă, în care vezi eroismul ucrainenilor, vocea unită a NATO și a UE, ridicarea unui președinte-erou, Zelensky și, mai presus de toate, solidaritatea umană. Primirea refugiaților în Republica Moldova, România, Polonia, Slovacia, hai și Ungaria, dar până la un punct, a fost exemplară. Exodul a 4 milioane de ucraineni până în iulie va marca profund Europa. Să sperăm că vom reuși să-i integrăm, inclusiv pe piața muncii. Sau că vor reuși să se întoarcă și să-și reconstruiască țara.

Până una, alta, în fiecare dimineață mă trezesc și verific știrile pentru a vedea dacă Zelensky mai trăiește, dacă Ucraina mai rezistă și dacă rușii îl mai rabdă pe Putin. Cum nu vine apoplexia să-l lovească ca pe Stalin... Sau KGB-ul să-i servească un ceai. Sau un glonț...

Va fi nevoie în continuare de arme și ajutoare umanitare pentru Ucraina. De sancțiuni economice și de retragerea companiilor din Rusia. De eforturi susținute pentru refugiați. De curaj din partea rușilor. De curajul de a intra în pușcărie și de a lansa rezistența din interior...

Slava Ucrainei, slavă eroilor...

duminică, 13 februarie 2022

Orașul de 5 stele în care se mătură doar în centru

 Nici nu trebuie să menționez numele orașului, nu? Chestia asta care se vrea un brand, "orașul de 5 stele", a devenit o glumă proastă.

De ce Clujul nu are nici 3 stele? Pentru că e multă delăsare. Dar pentru că, în comparație cu alte locuri, e relativ bine, tindem să ignorăm faptul că serviciile publice nu sunt nici pe departe ceea ce ar trebui să fie.

Exemplu: salubrizarea pe străzile semicentrale. Am peste 6 luni de poze, prin care voi arăta că plătim firmele de salubritate degeaba și, prin urmare, și pe ăia din Primărie tot degeaba.

În drumul meu spre serviciu, trec pe Bulevardul 21 Decembrie, apoi pe Crinului, Iazului și Henri Barbusse. Din luna august 2021 încoace, am documentat gunoaiele pe care le întâlnesc pe acești 500-600 de metri. 



A fost modul meu de a fi schimbarea pe care vreau s-o văd în lume. În august 2021, deja vedeam aceleași gunoaie (ajunsesem să știu unde e doza de RedBull, sticla de bere, ambalajul de șuncă de Praga, punga cu rahat de câine etc.) de câteva săptămâni, chiar luni bune. Ceea ce-mi indica faptul că aceste străzi semicentrale nu au fost curățate de foarte mult timp. Am folosit aplicația My Cluj, unde se pot face diverse sesizări și am trimis câteva din pozele de mai jos. Am primit număr de sesizare #CAS-0085831:
















Pe lângă solicitarea de a curăța gunoaiele, am cerut și instalarea de coșuri de gunoi. Pe acest traseu există fix un coș de gunoi, în fața unui magazin alimentar de pe strada Crinului.

În 30 august primesc următorul răpuns:


Cu alte cuvinte - totul e bine, se respectă programul. Doar că reperele celebre erau tot acolo. Așa că nu m-am lăsat. Și le-am mai scris un mail, în 1 septembrie:

Strada a devenit si mai murdara, intre timp. Unele gunoaie sunt de 2-3 luni acolo. Deci intrebarea ramane: cand anume - in ce data - se curata aceste strazi? Sa inteleg ca frecventa curateniei e lunara?

Spre plăcuta mea surprindere, am primit un email să le dau numărul meu de telefon (deși... ar fi trebuit să-l aibă deja din aplicație) și am fost sunată în următoarele 24 de ore, să discutăm problema. Ce a urmat a fost mai puțin plăcut. 

Un angajat al Primăriei, care spunea că este responsabil cu respectarea curățeniei în zonă, dorește să primească mai multe detalii.

- Unde mai anume sunt gunoaie? Că eu vin de pe teren și nu le-am văzut...

- Domnule, dacă mergeți pe Crinului și Iazului, între bordură și boscheți e plin de gunoaie. Unele sunt acolo de câteva săptămăni. Deja le-a decolorat soarele. Și nici nu sunt coșuri de gunoi.

- Eu tare mă mir. Mă mai duc o dată să mă uit. Dar unde sunt gunoaiele astea? Poate sunt ascunse în boscheți, că așa înțeleg că nu au fost văzute?

- Nu, nu sunt ascunse, sunt evidente. [Oricum, de aici înțeleg că gunoaiele băgate în boscheți nu vor fi curățate niciodată]. Cât de des ar trebui să fie curățată strada? O dată pe lună?

- A, nu. O dată pe săptămână.

- Vă garantez că n-a trecut nimeni pe acolo de cel puțin 2-3 luni, de când am început să-mi fac repere din anumite gunoaie. Și apropo, unul din motivele pentru care, probabil, unii le aruncă e că lipsesc coșurile de gunoi.

- Păi, cum, că acolo există un coș de gunoi. Acolo la magazinul alimentar.

- Da, e fix un coș de gunoi pe cele două străzi. În loc să fie vreo 4-6. Și să fie pe ambele părți ale străzii, nu doar pe unul.

- Bine, mă duc și revin.

În 21 septembrie primesc pe mail o adresă semnată (503560/461/13.09.2021), trimisă de un alt funcționar, prin care mi se spune că firmei responsabile "i s-a atras atenția".


Tot în acea perioadă am sesizat două angajate de la firma de salubritate mergând pe strada Crinului și adunând într-un sac tot a doua bucată de gunoi.

Prin urmare, n-am considerat că sesizarea mea s-a rezolvat și le-am mai scris odată:

Buna ziua,


Multumesc pentru raspuns. 

Unele gunoaie au disparut de pe str. Crinului, insa au aparut altele noi. Cred ca o parte a problemei este ca pe partea cu clinica Sante a strazii Crinului nu exista niciun cos de gunoi si, probabil, ar fi nevoie de doua.

In alta ordine de idei, sesizarea mea se referea si la strada Iazului. Gunoaiele zac acolo la marginea trotuarului de peste 3 luni. Ma indoiesc sincer ca a trecut vreun echipaj de la salubrizare pe acolo in ultimele luni. Si acum vorbesc doar de gunoaie mari (sticle, peturi, ambalaje), care ar putea fi luate usor; ce sa mai zic de restul mizeriei (chistoace, pene, samburi de corcoduse, frunze etc.)… E tot acolo, cu speranta ca o va acoperi zapada intr-o zi…

Daca o firma este platita pentru a face curatenie, e clar ca o platim degeaba.

Spor la toate.

Am primit alt număr de sesizare. 545803/46/27.09.2021

Și apoi nimic.


Apoi, în 21 octombrie mi-au închis tichetul.



Apoi a venit toamna, iar frunzele au acoperit mizeria. Am avut și eu altele pe cap. Lucrurile arătau cam așa: [Ce frumos, nu? Natura are grijă de toate]


Dar s-au dus și frunzele (nici nu știu dacă le-au măturat vreodată sau dacă le-a luat vântul), am mai stat și eu pe acasă cu pandemia, iar în decembrie, am observat că gunoaiele au reapărut la suprafață. Unele, aceleași din vară. Poză din 16 dec 2021:


Iar apoi, noroc divin!, a nins un pic. Și câteva zile nu s-au mai văzut gunoaiele.

Doar că luna februarie arată ca o lună de primăvară, iar gunoaiele noastre de toate zilele sunt tot acolo. În plus, când am făcut pozele astea (în 1 februarie), cineva își pusese chioloții și sutienele pe boscheții de pe strada Crinului.






Astăzi, 13 februarie, Bdul 1 Decembrie, între str. Buftea și str. Crinului, e inundat de măști, ambalaje și sticle. Singurul coș de gunoi e la Lidl și e gestionat de Lidl (arată cu totul altfel decât coșurile din oraș). Mulțumim, Lidl!

Strada Crinului și Iazului au aceleași gunoaie istorice, nemișcate. Și un singur coș de gunoi, pe Crinului, în fața unui magazin.

Deja aproape mă plictisește și pe mine problema, cum probabil i-a plictisit această postare pe unii dintre voi. Așadar, câteva considerente finale:
- De ce plătim Primăria și firma de salubritate? Și cât le plătim? Cred că e un subiect interesant pentru o interpelare din partea presei și a aleșilor locali.
- De ce nu există coșuri de gunoi pe Crinului și Iazului?
- De ce aruncă lumea gunoaie pe stradă? Lipsa educației în orașul de 5 stele? Lipsa coșurilor de gunoi? O combinație?
- Ăștia care stați la blocurile de pe traseul în cauză, ce așteptați? Să vină Primăria să curețe? În ultimele 6 luni nu a făcut-o. Iar dacă vor veni, vor curăța doar lângă trotuar. Ce e dincolo de boscheți fac pariu pe o ladă de sticle de vin că nu vor curăța niciodată. Poate puneți și voi mâna și strângeți gunoaiele de pe spațiul verde din imediata vecinătate a blocului vostru.
- Mai încerc să sensibilizez lumea prin această postare. În rest, aștept să treacă frigul, valul 4/5 (că le-am pierdut numărul) și să-mi revin dintr-o accidentare de la schi și voi curăța aceste două străzi. Mă gândesc să-mi iau mănuși și niște saci menajeri și să mă pun pe treabă. Pentru că așa e normal în orașul care-mi încasează taxele, nu? Orașul de 5 stele.


Toate lucrurile norvegiene

 V-am povestit deja cât de frumos a fost în Norvegia. Și cum percepția orientează atenția, am analizat și alte lucruri norvegiene care îmi plac. Iată o listă:

1. Echipa națională de handbal feminin a Norvegiei. Generație după generație, norvegiencele joacă cel mai frumos handbal. Îmi amintesc de Tonje Larsen, Karoline Breivang și Heidi Loke în sala "Horia Demian". Îmi amintesc și victoria triumfală a României lui Neagu în Sala Polivalentă. Și, desigur, toate meciurile de la campionatele la care am asistat. În Franța, în 2018, am dat nas în nas cu Loke, Oftedal, Lunde, Herrem cum ele se întorceau de la antrenament. Practic, stăteam la hoteluri vecine. Datorită lor știu cum sună imnul Norvegiei.

2. Peder B. Helland. Muzica lui mă ajută să dorm, în special dacă sunt în locuri străine și vreau să maschez orice zgomot străin. Merci, Spotify și YouTube! Aveți aici link la canalul lui de YouTube.

3. Nocturne. Acest câștigător de Eurovision din 1995 e unul dintre cântecele mele preferate de la Eurovision. Și din lume. Are 24 de cuvinte (scrise de Petter Skavlan). Se găsesc acum și variante extinse, cântate de alți artiști. Aici e varianta în norvegiană, cu care au câștigat concursul.

Un sound magic, de Lord of the Rings, înainte de lansarea Lord of the Rings. Având în vedere că se pregătește un serial Stăpânul Inelelor, mi-ar plăcea ca acest cântec să-și găsească locul pe coloana sonoră... Muzica acestui cântec este scrisă de Rolf Lovland, care a scris și You Raise Me Up. O moștenire culturală foarte mișto lăsată umanității, nu?

Unii spun că melodia a fost copiată și inclusă în Shrek. Aici e cântecul din Shrek. Seamănă, dar nu răsare.

Bine, când vine vorba de Norvegia și Eurovision, probabil cel mai celebru câștigător este Alexander Rybak, cu Fairytale, în 2009. Dar nu e preferatul meu. Îmi plac doar viorile. Asta scriam atunci când am urmărit concursul live. Între timp, piesa îmi displace mai puțin.

4. Beforeigners. Un serial foarte mișto, care îmbină povești polițiste cu problema imigrației. Cum ar fi dacă țara ta ar fi invadată de locuitorii ei din alte vremuri? Sezonul 2 e senzațional. Vedeți-l pe HBO.

5. Norvegienii în sporturile de iarnă. Mă uit cu încântare la Olimpiada de Iarnă care se desfășoară acum la Beijng și văd norvegieni dezamăgiți de argint la schi fond...

6. Vikingii. Bine, ăștia-s de peste tot din Scandinavia. Dar nimeni nu le poate ignora influența asupra istoriei omenirii.

7. Roald Amundsen. Exploratorul exploratorilor. Am scris deja despre el aici.

8. Kon-Tiki. Ce nebunie frumoasă! Citiți aici și apoi căutați filmele (cel al lui Heyerdahl a luat Oscarul în 1951). Cel din 2012 e, probabil, mult mai ușor de găsit. Aici, despre el.

*

Bonus - Trivia

* Știați că dacă se întâmplă ceva catastrofal cu Pământul, în Svalbard, Norvegia, sunt depozitate semințe dintr-un milion de plante? Se numește "Doomsday Vault".

* Un sfert din ABBA e norvegian? Adică Anni-Frid Lyngstad, bruneta, s-a născut în Norvegia, din mamă norvegiancă și tată german, ca parte a dorinței naziștilor de a propaga rasa ariană. Mama, bunica și fetița au fost proscrise după război și s-au refugiat în Suedia. Mama a murit când Anni-Frid avea 2 ani, iar reuniunea cu tatăl s-a petrecut cu 30 de ani mai târziu... O poveste tristă de tot.


luni, 17 ianuarie 2022

Feerie de iarnă. Norvegia

De câțiva ani îmi doresc să vizitez Islanda iarna, pentru a vedea ghețarii fabuloși de acolo și Aurora Boreală. Suna bine să fac asta între Crăciun și Anul Nou. Totuși, după o scurtă documentare am aflat că:

1. Având doar 4 ore de lumină în decembrie, e dificil să conduci la diverse obiective din Islanda (da, în Islanda e cam obligatoriu să închiriezi o mașină).

2. Aurora Boreală nu se vede așa de des în Islanda, deci, dacă o vezi, consider-o un bonus frumos.

Prin urmare, am parcat Islanda pentru un alt an, cândva în noiembrie sau în februarie.

Mno, bine, bine, dar ce altceva aș vrea să văd? Mie-mi place ca iarna să fie iarnă, cu zăpadă și cu frig, așa că țările nordice s-au ivit ca alternativă. Dacă mai multă lume s-a orientat spre Finlanda, eu îmi pusesem mai degrabă Norvegia pe radar pentru un sejur de iarnă (poate și din cauza revistelor Wizzair). Și dacă e să fie iarnă, mi-am zis să transform noaptea polară din dezavantaj în avantaj, așa că mi-am propus să merg cât se poate de în nord.

*

Deci, a 6-a ieșire a anului (nu-i rău pentru vreumuri de pandemie!), destinație: Norvegia. Sunt mai multe moduri de a ajunge acolo - și apropo, oricând e mai ieftin decât în vacanța dintre Crăciun și Anul Nou, dar noi am ales următorul traseu:

- Zbor Cluj-Malmo cu Wizzair

- Drum cu autocarul până la Oslo (vezi vy.no); se putea și cu trenul. Durata: 7 ore, plus o oră jumătate ca să facă testul antigen tuturor pasagerilor...

- Zbor Oslo-Tromso (am mers cu SAS, dar sunt multe opțiuni, de exemplu cu Norwegian sau cu Wideroe)

La retur, în mod normal, am fi făcut Tromso-Luton-Cluj, doar că s-a anulat zborul Tromso-Luton și a trebuit să ne reorientăm spre Tromso-Olso-Munich-Cluj.

*

Primul popas norvegian: Oslo. L-am găsit înghețat și nins și, dar foarte agreabil. Vă recomand plimbările prin zona portului și a Operei, dar și spre Bygdoy, unde veți găsi o pleiadă de muzee.

Două lucruri fabuloase pentru mine au fost Muzeul Kon-Tiki și Muzeul Fram. Pentru cine nu știe:

- Kon-Tiki e expediția fabuloasă din 1947 a lui Thor Heyerdahl & amicii, din Peru și până în Raroia (Polinezia), pentru a demonstra că Polinezia ar fi putut fi colonizată de oameni veniți (și) din est (totul a pornit de la observația că obiectele religioase tribale din Polinezia semănau cu cele din Peru). Și da, ea, pluta Kon-Tiki e acolo, împreună cu diverse artefacte din expediție. Recomand și filmele pe tema Kon-Tiki (eu n-am avut cartea în copilărie și am aflat cu încântare de acești frumoși nebuni doar la vârstă adultă). Și veți vedea că Thor și-a propus să elucideze și alte mistere (de exemplu, de ce și egiptenii și peruanii au piramide, cultul soarelui și mumii) și a mai condus și alte expediții (Ra și Tigris). O poveste fabuloasă și un muzeu foarte interesant!

Kon-Tiki, Muzeul Kon-Tiki, Oslo

Dacă vă plac expedițiile, atunci musai să vizitați Muzeul Fram, unde vă veți îmbunătăți cultura generală cu privire la cucerirea Polului Nord și a Polului Sud și unde puteți vizita legendarul vas Fram. Între 1893 și 1912, vaporul ăsta a fost folosit pentru a explora Oceanul Arctic, vestul Groenlandei (regiunea Nunavut de azi) și ajuns în Antarctica, de unde Roald Amundsen a cucerit Polul Sud (în 14 decembrie 1911). Am simțit că am atins istoria. O experiență absolut ex.tra.or.di.na.ră. Ca un element de interes pentru români, veți putea vedea două fotografii în care Amundsen îl tunde pe Emil Racoviță, la bordul Belgica, vasul cu care au ajuns în Antarctica (1898).

Muzeul Fram, Oslo

Sfat: luați bilete combinate la 2-3 muzee și faceți economii. Intrarea la Fram și la Kon-Tiki e 60 de lei fiecare, cu reducere.


Pe Fram, Oslo

În rest, ce să faci în Oslo?

- să vizitezi zona Operei și să urci pe acoperiș

- să vizitezi târgul de Crăciun

- să vizitezi diverse parcuri și clădiri administrative (Parlamentul, Reședinta Regală etc.)

- să te duci la Muzeul Munch, dacă ești fan

- în altă ordine de idei, să te uiți la Beforeigners pe HBO înainte să mergi în Oslo :)

*

Cât despre Tromso (grafia corectă este Tromsø)... îmi saltă sufletul de bucurie să vă povestesc... Capitala Arctică, Parisul Nordului... cel mai mare oraș nordic, cu cea mai nordică universitate din lume (cu multe chestii "cele mai nordice", ce mai), cu o catedrală unică (Arctic Cathedral), cu o infrastructură grozavă și cu foarte multe de oferit turiștilor ca aventuri în aer liber. Am văzut un articol în care autorul se întreba dacă Tromso este noul Reykjavik și răspunsul este: probabil, da.

*

Ce să faci în Tromso:

- să te înscrii într-un tur cu autocarul pentru a vedea renii. De obicei, sunt incluse masa (veți primi un fel de gulaș de ren și vă pot spune că are gustul ca de oaie), povestea la foc de tabără cu un crescător de reni (minoritatea Sami) și, opțional, plimbarea cu sania trasă de reni (recomand să optați și pentru turul cu sania, care va dura 15-20 de minute). Veți constata că renii Moșului nu zboară, dimpotrivă; sunt chiar leneși și se mișcă domol. De asemenea, renii Moșului nu stau la mângâiat, nu sunt foarte afectivi, ci sunt interesați doar de iarba cu licheni pe care le-o poți da. Te vor lovi cu coarnele și, dacă nu ești atent, îți pot tăia hainele (ești avertizat să fii atent, să nu-ți scoată ochii). Cu toate astea, tot sunt drăguți și merită să înțelegi cum fac parte din ecosistemul arctic. Poți să-i vizitezi ziua sau seara, în funcție de cum vrei să-ți iasă pozele. Seara ai șanse să vezi și Aurora. Pentru că încă n-am zis nimic de prețurile șocante din Norvegia, planificați-vă să dați cam 200$ de persoană pentru experiența cu renii (vreo 4 ore și ceva). Experiența include transportul către ferma de reni. Vor fi mai multe firme (și ferme) în zonă și puteți alege, însă prețurile sunt stabilite ca într-un oligopol. Aceste sume îi ajută pe crescători să-și suplimenteze veniturile și pe reni să mănânce mai bine iarna. Puteți să-i găsiți pe reni acolo din noiembrie până în aprilie; după nașterea puilor (în primele două săptămâni din mai), are loc migrația spre munte.

Tromso, Norvegia, reni

Tromso, Norway, reindeer 

- să te duci într-un tur de sanie cu câinii Husky. Va fi fabulos. Vă recomand să fiți și pasager, să și conduceți. Și să stați să mângâiați câinii DUPĂ cursă, pentru că înainte sunt foarte plini de energie - ajunge să vadă autocarul venind, că vor începe să urle de entuziasm. Da, câinii ăștia s-au născut ca să alerge și da, sunt tratați cu multă grijă. Nu, nu consider că ar fi vreo exploatare neetică a animalelor. Veți vedea că nu sunt doar Husky; sunt multe corcituri, dar sunt toți niște drăguți. Un tur cu sania durează aproximativ 90 de minute, iar toată aventura costă cam tot 200$/persoană (în banii ăștia, ai transportul, o gustare, un ceai sau o ciocolată caldă și un echipament de protecție oferit de ei; noi am mers cât se poate de îmbrăcați, am luat salopeta de la ei peste hainele noastre și am constatat că ne-ar fi fost frig fără).

Breivikedet, Tromso area, dogsledding

Breivikedet, zona Tromso, ferma de Husky 

Breivikedet, zona Tromso, ferma de Husky, dogsledding 

Breivikedet, zona Tromso, ferma de Husky, dogsledding 

Breivikedet, zona Tromso, ferma de Husky, dogsledding 

- să urci cu telecabina (sau dacă ai încălțări bune, pe jos) până la punctul de belvedere. Noi am mers pe jos în 1 ianuarie (telecabina nu avea program) și a durat cam o oră de la baza dealului. Dacă știam cât va fi de greu, probabil că n-aș fi urcat. Doar că la final am fost foarte mândră de mine și de pozele făcute...

Tromso belvedere


Tromso belvedere

Tromso belvedere



- să te duci într-un tur cu autocarul sau cu mașini mai mici, ca să vânezi Aurora Boreală. Tromso este un loc excelent pentru asta. Dacă există activitate solară și dacă nu e înnorat, ai șanse foarte mari să o vezi. Cum noi am fost în plină noapte polară, am avut un interval foarte generos pentru asta, în fiecare noapte. În ultima seară am plătit turul (cam 100$/persoană) și am pornit. Au urmat niște lucruri foarte educative. Am și avut noroc cu carul. De exemplu, am plecat la 6 pm, iar la 6:40 pm am oprit pe marginea drumului, ne-am dat jos, iar ghidul a zis să ne uităm în sus, pentru că avem un spectacol pe cinste. Pentru toți cei care cred că cerul era verde-Matrix, am o supriză: nu era. Era albicios. Poate cu o mică tentă de verzui. Prin urmare, ai nevoie să te uiți prin lentila unui aparat foto sau a unui telefon pentru a vedea imaginea aceea iconică verde pe care tu, cititorule, ți-o închipui citind aceste rânduri Prin urmare, prima noastră Auroră a arătat cam așa:

Aurora Boreala, langa Tromso

Vedeți și verde, și mov. Ăsta e mare lucru. Ghidul ne-a zis că asta e o Auroră de nota 8. Eu nu eram foarte convinsă, însă eram fericită că deja ne-am atins obiectivul, și încă atât de devreme (aceste tururi durează 6-8 ore și poți ajunge în Finlanda câteodată, dacă acolo e cerul mai senin). De obicei se planifică 2-4 opriri. După ce spectacolul de pe marginea drumului s-a încheiat, am mers mai departe și am campat pe marginea unui fiord. În 20 de minute a apărut un spectacol minunat pe cer, care mi-a confirmat că se putea și mai bine. Adică acum chiar vedeam o Auroră de nota 10, iar poate cea dinainte era de un 6? 7? Cu ochiul liber vedeai lumina albuie schimbându-și forma - adică luminile nordului dansau -, iar cu aparatul vedeai cam așa:

Aurora Boreala, langa Tromso

Lavinia Florea, Aurora Boreala, langa Tromso 

Postez aici o poză care vă arată la ce să vă așteptați când vă uitați cu ochiul liber (e făcută fără night mode și e cât se poate de realistă).

Aurora Boreala, langa Tromso

...față de ce vezi prin obiectiv:

 Aurora Boreala, langa Tromso

Aurora Boreala, langa Tromso

După nenumărate poze și un foc de tabără, la -20 de grade, ne-am declarat mulțumiți și ne-am întors la hotel în doar 5 ore, cu obiectivul îndeplinit. Așa mai zic și eu mod de a începe anul nou!

Retrospectiv, știind ce știu acum despre Auroră, îmi dau seama că la turul cu renii nu s-a vorbit deloc despre ea. Adică nu ne-a zis nimeni să ne uităm în sus prin obiectivul aparatului. Poate s-ar fi văzut ceva. Ulterior, uitându-mă la poze, am descoperit că în acea noapte chiar a fost ceva activitate. Adică luminile polare se desfășurau libere, dar, dacă n-am știut după ce să ne uităm, a fost degeaba pentru noi...

Reni, langa Tromso

- Pentru pasionații de viață maritimă, există tururi cu barca pentru observarea balenelor.

- Diverse variații sunt posibile: de exemplu, poți să mergi cu barca în căutarea Aurorei. Sau poți rămâne peste noapte într-un cort al comunității Sami etc.

- Se poate face schi fond și schi de tură. De exemplu, când noi am fost cu sania cu câinii, alții din autocar au primit schiuri speciale și s-au dus într-o tură, ignorând complet câinii (iar mie mi s-a părut extrem de ciudat :))

- De vizitat Catedrala Arctică, un adevărat simbol al orașului.

Arctic Cathedral, Tromso, Norway

- Vă recomand și să străbateți podul de câteva ori (e un alt punct de interes în Tromso; apare în toate pozele ;) )

Tromso Bridge

 

- Bucurați-vă de noaptea polară. E o experiență deosebită. Soarele nu se ridică deasupra liniei orizontului, dar reflectă suficientă lumină vreo 3-4 ore. Cu o oră înainte de a apune soarele, atmosfera devine albastră. "Ora albastră" e un fenomen foarte poetic sau cel puțin așa l-am perceput eu.

- Dacă mergeți vara, bucurați-vă de ziua polară. La miezul nopții va fi lumină (midnight sun) și veți realiza că puteți face orice. De exemplu, vă puteți da cu barca.

*

Din punct de vedere logistic, pregătiți-vă pentru prețurile din Norvegia. O pizza e 100 de lei, o porție de paste e 100 de lei, o șaorma e 100 de lei, un burger e 125 de lei. La supermarket, prețurile par mai acceptabile. Prin urmare, dacă nu vă dau banii afară din casă, probabil că vă veți și găti pe parcursul sejurului. De exemplu, puteți închiria ceva prin AirBnb. Atenție, unele magazine sunt mult mai scumpe decât altele - de exemplu, căscați bine ochii la prețurile din Seven-Eleven.

Ca idee, o bere la restaurant era 50 de lei, numai că noi am prins o interdicție de a vinde băuturi alcoolice în baruri și restaurante, din cauza COVID. Asta a făcut bine bugetului!

Hotelurile diferă destul de mult ca preț. În ultima săptămână a anului, prețurile pornesc de la 500 de lei pe noapte în hostel (baie comună). În rest, cred că se pot găsi camere decente la 400 de lei.

Biletele de autobuz cele mai ieftine se iau de pe aplicația Troms Billett. Costă cam 19 lei să vii de la aeroport în centru. Dacă îți iei bilet direct de la șofer e mai scump. Taxiurile nu sunt recomandate - am citit o poveste cu o plată de 195 RON pentru 5 minute cu mașina.

*

Mi-am lăsat o parte din inimă în Tromso, unde iarna a fost iarnă și am fost suficient de ocupată pentru a nu ma uita nicio secundă la televizor. Temperatura de -5 grade e una plăcută. La -15 începi să suferi un pic. Mi-ar plăcea să revin și vara, poate pentru o croazieră printre fiorduri.

*

La întoarcere, am avut 4 ore escală în Bodo. De la aeroporul Bodo până în centru se fac 15 minute pe jos (n-o să credeți așa ceva!). Am pornit să explorăm și am ajuns la concluzia că în acel oraș nu e nimic interesant - sper că nu distrug corola de minuni a lumii cu afirmația asta... Probabil sunt activități precum cele de mai sus și așa veți găsi ceva interesant de făcut. Vara, puteți face multe drumeții. Altfel, mai bine nu mergeți.

*

Pe ansamblu, a fost, de departe, cea mai frumoasă vacanță de iarnă pe care am petrecut-o în străinătate. Mai frumoasă decât vacanțele la schi, în care lucrurile sunt oarecum monotone. Am o imagine idealizată despre iarna în copilărie, deci aș spune că această vacanță a fost la fel de frumoasă ca iernile copilăriei, la bunici, când mă dădeam cu sania pe dealul din spatele casei și când gerul ăla bun ne făcea tuturor bujori în obrăjori.

*

Secțiunea de reclame. Dacă vreți să mă încurajați să mai scriu și să vă dau niște idei, vă invit să vă faceți rezervări pornind de la aceste link-uri.

  • Hotelul din Oslo - camera + baia aveau 9 mp, dar e tot ce îți trebuie. Foarte bine gândit. Iar ca preț, nici n-ai fi știut că ești în Norvegia. Dacă nu vă place acest hotel, dați scroll în aplicația Booking.Com și alegeți-vă altceva.
  • Hotelul din Tromso - aș spune că a fost un fel de hostel sau un fel de cabană la munte. Dar era în centrul orașului, ceea ce e grozav, și era situat de partea bună a podului - adică pe partea de unde pleacă toate acele autocare cu care te poți duce în tururi. E la 5 minute de mers la vale de Radisson Blu. Si avea bucatarie in care puteai gati!

Cum să vă rezervați tururile de care menționam? Aveți aici link-urile.

  • Reni + "A chance of Northern Lights" - dacă mergeți pentru acea șansă la Auroră, amintiți-vă să vă uitați în sus, prin obiectiv! Apropo, aproape orice telefon va face o treabă bună. Eu am cumpărat o aplicație care n-a mers deloc (nu mai știu cum se chema, dar era recomandată pe diverse blogguri și costa 5 lei). Nu o recomand. Dacă mergeți cu aparat foto profesional, bănuiesc că deja știți să vă aduceți și un trepied. Dacă vreți să știți dacă aveți șanse de Auroră în locația voastră, instalați-vă "My Aurora Forecast" (a, încă un pont: acel indice KP de la 1 la 9 e irelevant în Tromso; cu cât e mai mare, cu cât Aurora se vede mai la sud, numai că în Tromso sunteți suficient de în nord, deci nu trebuie să vă preocupe indicatorul ăsta).
  • Reni - dimineața
  • Cu sania trasă de câini - dimineața
  • Cu sania trasă de câini - seara. La fel, Aurora poate fi deasupra; căutați-o. Aveți șanse bune, mai ales că sunteți la 45 de minute de luminile orașului.
  • Turul pentru observarea balenelor
  • Turul pe apă pentru observarea Aurorei
  • Turul cu autocarul pentru observarea Aurorei. Îl recomand pe ăsta pentru că 1. a fost un succes în cazul nostru. 2. Ghizii (italieni) au fost foarte simpatici. 3. Ghizii îți fac poze cu aparat profesional și apoi le poți descărca GRATIS de pe site. E mare lucru să fie gratis; am citit că sunt tururi unde poza costă 25 de GBP.

Dacă vreți să vă încercați șansele de Auroră pe cont propriu, acum că știți ce să căutați, ați putea lua telecabina și s-o așteptați acolo, la Belvedere. În seara în care am văzut-o, a fost darnică și s-a arătat în multe locuri. De exemplu, un grup de băieți cazați la același hotel au urcat la belvedere și au văzut ceva de genul:

Northern Lights, Tromso


OK, dacă trebuie să așteptați până după ora la care coboară ultima telecabină, nu disperați, puteți coborî pe jos, pe SherpaWay. Între noi fie spus, puteți coborî și pe fund, e distractiv. Important este să nu uitați să luați niște frontale cu voi!

*

Dacă vreodată mergeți în Norvegia inspirați de această postare, lăsați-mi un comentariu. Și poate, la rândul vostru, mă ajutați să rezolv cel mai mare mister: de ce nu-și curăță de zăpadă norvegienii șoselele și trotuarele?!